Pădurile României, pe scurt
România este una dintre țările europene cu multă pădure, iar cea mai mare parte a ei este de foioase. Al treilea ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN), care a măsurat țara între 2020 și 2025, numără 7.053.916 ha de pădure, adică teren acoperit cu arbori. Împreună cu terenurile goale și cele destinate împăduririi rezultă 7,20 milioane ha de teren forestier.1 La o suprafață a țării de 238.397 km², asta înseamnă circa 30%.1
Pentru un cumpărător de fag sau stejar, cifrele mai utile sunt ce crește, cât de repede crește și cât se taie. Inventarul răspunde la toate trei. Cifrele lui nu se potrivesc întotdeauna cu statistica anuală, iar articolul de față explică de ce, în loc să aleagă una dintre ele.
Două suprafețe oficiale: 7,05 sau 6,62 milioane de hectare?
Dacă căutați „suprafața pădurilor României”, găsiți două cifre, ambele oficiale.
- 7,05 milioane ha este cifra IFN. Inventarul este o cercetare statistică. Se interpretează fotografii aeriene în aproape un milion de puncte, iar echipele de teren măsoară suprafețe de probă dispuse într-o rețea națională de 4 × 4 km. Fiecare sondaj este un pătrat cu latura de 250 m, cu câte o suprafață de probă în fiecare colț.6 Rezultatul descrie terenul acoperit efectiv cu arbori, indiferent de statutul lui juridic.
- 6,62 milioane ha este fondul forestier național raportat de INS: 6.617.101 ha la sfârșitul lui 2025, din care 6.460.628 ha, adică 97,6%, păduri propriu-zise.2 Fondul forestier este o categorie juridică și administrativă. Se modifică atunci când terenurile sunt reîncadrate formal. În 2025, de exemplu, a crescut cu 170 ha, în principal prin reîncadrarea unor pășuni împădurite și introducerea unor terenuri degradate, conform Codului silvic (Legea nr. 331/2024).2
Diferența de aproximativ 0,4 milioane ha nu este deci o greșeală. Cele două surse definesc pădurea diferit, iar comunicatul INS arată chiar el cum terenuri acoperite cu arbori, de pildă pășuni împădurite, trec în timp în fondul forestier. Ambele cifre sunt corecte pentru scopul lor: IFN pentru ce crește, INS pentru ce se gospodărește conform legislației silvice.
Compoziția pe specii: de ce România este țara fagului și a stejarului
Circa trei sferturi din suprafața pădurilor României sunt de foioase. Fagul singur ocupă mai mult de o treime, mai mult decât toate rășinoasele la un loc.1
Fagul (Fagus sylvatica)
Fagul ocupă 2.525.177 ha, adică 35,8% din suprafața pădurilor. Are 912,9 milioane m³ pe picior, 37,2% din totalul național, mai mult decât orice altă grupă de specii.1 Crește mai ales în zona de deal și de munte a Carpaților. Pentru industria lemnului, fagul este principala esență tare a României. Din el se fac cherestea de fag aburit și neaburit, scaune, componente de mobilier și panouri încleiate. Ghidul nostru despre lemnul de fag descrie proprietățile lui și inima roșie.
Stejarii: stejar, gorun, cer și gârniță
Inventarul raportează cvercineele ca o singură grupă: 1.274.836 ha, adică 18,1% din suprafața pădurilor, cu 332,0 milioane m³ pe picior.1 În România grupa cuprinde stejarul (Quercus robur), gorunul (Q. petraea), cerul (Q. cerris) și gârnița (Q. frainetto). Tabelele publice IFN nu împart grupa pe specii. Pentru mobilă și tâmplărie, primele două sunt ceea ce comerțul numește stejar european.
Frasin, tei și alte foioase
Foioasele tari (carpen, frasin, paltini, salcâm și altele) ocupă 16,4% din suprafață. Foioasele moi (tei, plopi, salcii, anin, mesteacăn) ocupă 4,5%.1 Inventarul nu raportează separat frasinul sau teiul în tabelele publice, așa că nu putem da cifre naționale sigure pentru ele.
Volumul pe picior și creșterea
Pădurile României au 2,45 miliarde m³ de lemn pe picior, în medie 347,6 m³ la hectar.1 În ciclul anterior al inventarului (2013–2018), media era 339,8 m³ la hectar, pe 6,93 milioane ha.3 Volumul la hectar a crescut deci între cele două cicluri.
Creșterea curentă anuală este de 59,96 milioane m³, adică 8,5 m³ la hectar pe an. Fagul adaugă 21,9 milioane m³ pe an, rășinoasele 20,5 milioane, cvercineele 8,0 milioane, iar foioasele tari 6,8 milioane.1 Stejarii cresc mai încet la hectar decât fagul, cu circa 6,3 față de 8,7 m³ la hectar pe an.1 Acesta este unul dintre motivele pentru care buștenii buni de stejar sunt mai rari decât cei de fag.
Cât se recoltează: cifrele IFN și INS, explicate
Aici cele două surse oficiale diferă cel mai mult, iar diferența este citată adesea fără context.
Ce măsoară inventarul
IFN remăsoară suprafețele de probă și înregistrează arborii tăiați de la vizita precedentă. La prezentarea rezultatelor ciclului II, în 2019, estimarea recoltei cuprindea tăierile selective, tăierile rase și arborii dispăruți din suprafața de probă la care nu s-a găsit cioata.6 Extrapolat la nivelul țării, ciclul III dă 28,25 milioane m³ pe an exploatați și 26,58 milioane m³ pe an recoltați (scoși din pădure).1 Raportat la creștere, asta înseamnă circa 44%. Pe grupe de specii, recolta reprezintă 39% din creștere la fag, 44% la cvercinee și 47% la rășinoase.1
Vezi datele
| Creșterea curentă anuală | Recoltat (scos din pădure) | |
|---|---|---|
| Rășinoase | 20,5 mil. m³ | 9,6 mil. m³ |
| Fag | 21,9 mil. m³ | 8,5 mil. m³ |
| Cvercinee (stejari) | 8,0 mil. m³ | 3,5 mil. m³ |
| Foioase tari | 6,8 mil. m³ | 3,5 mil. m³ |
| Foioase moi | 2,8 mil. m³ | 1,5 mil. m³ |
Total: creștere 59,96, recoltat 26,58 milioane m³ pe an (circa 44%). Sursa: Inventarul Forestier Național, Rezultate IFN ciclul III (2020–2025), tables A.4.1 and A.6.2.
Ce măsoară statistica anuală
INS publică două serii. Statistica activității din silvicultură raportează masa lemnoasă recoltată din fondul forestier național: 19,41 milioane m³ în 2025, cu 4,1% peste cele 18,64 milioane m³ din 2024, după 19,17 milioane în 2023 și 20,24 milioane în 2022.2,7 O cercetare separată a operatorilor economici atestați în exploatarea forestieră raportează 17,36 milioane m³ de lemn rotund fără coajă în 2025. Cifra include 5,58 milioane m³ de fag, 32,1% din total, și 1,96 milioane m³ de stejar. Buștenii au reprezentat 46,5% din lemnul rotund, iar lemnul de foc 40,7%.8
Vezi datele
| Masă lemnoasă recoltată | |
|---|---|
| INS 2022 | 20,2 mil. m³ |
| INS 2023 | 19,2 mil. m³ |
| INS 2024 | 18,6 mil. m³ |
| INS 2025 | 19,4 mil. m³ |
| IFN III, medie anuală | 26,6 mil. m³ |
INS: masa lemnoasă recoltată din fondul forestier național, raportată. IFN: extrageri măsurate în suprafețe de probă pe toată suprafața acoperită cu arbori, medie 2020–2025. Sursa: INS, Activitatea din silvicultură în anul 2023 and 2025 (press releases 134/2024 and 131/2026); Inventarul Forestier Național, ciclul III, table A.6.2.
De ce diferă cifrele
Cifra IFN este cu aproximativ 7 milioane m³ pe an peste cea a INS. Sursele diferă în cel puțin cinci privințe, iar fiecare explică o parte din diferență.
- Acoperirea. IFN acoperă toate cele 7,05 milioane ha acoperite cu arbori; INS acoperă fondul forestier de 6,62 milioane ha.1,2
- Ce se numără. IFN măsoară ce lipsește fizic din suprafețele de probă, deci prinde orice extragere, raportată sau nu. INS numără ce trece prin sistemul de raportare.2,6
- Unitățile. Cercetarea operatorilor raportează lemn rotund fără coajă, iar fiecare sursă are propria definiție a volumului, așa că cifrele nu sunt direct comparabile.8
- Perioada. Cifra IFN este o medie anuală pe perioada de remăsurare; cifrele INS sunt pe ani calendaristici.
- Eroarea de eșantionare. IFN este un sondaj, iar rezultatele lui au o marjă de eroare statistică.1
Diferența se află în centrul dezbaterii despre tăierile ilegale din România, pentru că o parte din ea poate fi lemn tăiat în afara sistemului de raportare. Nicio sursă oficială nu spune cât de mare este această parte, iar noi nu o estimăm. Pentru comparație, estimarea din ciclul II, prezentată în 2019, era și mai mare: 38,7 milioane m³ pe an.6
Cine gospodărește pădurea
Pădurea României este gospodărită prin ocoale silvice, fiecare lucrând după un amenajament silvic. Pădurile statului sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva; pădurile altor proprietari sunt administrate pe bază de contract de ocoale de stat sau private. Recoltarea pornește de la actul de punere în valoare (APV), întocmit de ocolul silvic. El este începutul traseului documentar al lemnului, iar harta publică a transporturilor din SUMAL permite oricui să caute transporturile după APV.9
La nivel regional, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, din care fac parte județele Iași, Suceava și Neamț, are 18,2% din fondul forestier, dar a furnizat 28,3% din masa lemnoasă recoltată în 2025, cea mai mare pondere dintre regiuni.2
Pădurile seculare și virgine de fag
România deține o parte din situl din patrimoniul mondial UNESCO „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”, cunoscut la noi drept pădurile seculare și virgine de fag din Carpați. Situl are 93 de componente în 18 țări, cu 99.947,81 ha și o zonă tampon de 296.275,8 ha. Componentele din România au fost adăugate în 2017.10 Aceste păduri sunt strict protejate și nu furnizează lemn. Ele arată cum arată o făgețe negospodărită și servesc drept reper pentru silvicultura apropiată de natură.
Certificarea: FSC în România
Certificarea forestieră este voluntară și se adaugă cerințelor legale. Forest Stewardship Council (FSC) raporta 2,52 milioane ha de pădure certificată în România în iunie 2016, 2,68 milioane ha în martie 2018 și 2,84 milioane ha în decembrie 2019.11 Nu am găsit o cifră verificată pentru anii următori.
În iulie 2026, FSC a publicat un set de întrebări și răspunsuri despre România. Potrivit FSC, o investigație de trei ani a organismului său de acreditare, ASI, nu a găsit dovezi de tăieri ilegale în operațiunile certificate FSC evaluate. Investigația a găsit însă puncte slabe în sistemele de raportare a lemnului, care erau remediate prin îmbunătățiri ale SUMAL.12
Trasabilitatea: SUMAL 2.0 și viitorul SUMAL 3.0
Transporturile de lemn din pădurile României sunt înregistrate în SUMAL 2.0, sistemul național de urmărire a lemnului. În mai 2026 avea peste 92.000 de utilizatori și emitea aproximativ 20.000 de avize pe zi.4 Prin site-ul și aplicația publică „Inspectorul Pădurii”, oricine poate vedea pe hartă avizele din ultimele 96 de ore și le poate căuta după numărul de înmatriculare, codul avizului sau APV.9
În mai 2026, Ministerul Mediului a pus în consultare un proiect de hotărâre pentru SUMAL 3.0. Dezvoltat de Serviciul de Telecomunicații Speciale, sistemul ar adăuga analiză de risc cu inteligență artificială, monitorizare prin satelit, camere și LiDAR, plus legătura cu sistemul RO e-Transport.4 Până în octombrie 2026 nu am găsit o hotărâre finală publicată.
Pentru cumpărătorii din UE, toate acestea contează din cauza Regulamentului UE privind defrișările (EUDR), care se aplică lemnului de la 30 decembrie 2026. România este clasificată ca țară cu risc scăzut, ceea ce permite diligența simplificată, dar nu înseamnă scutire.5 Ghidul nostru despre EUDR explică de ce au nevoie cumpărătorii de lemn de foioase din România.
Dezbaterea despre tăierile ilegale: ce spun documentele oficiale
Tăierile ilegale din România au fost relatate pe larg în presa europeană și sunt o problemă serioasă. Documentele oficiale spun mai puțin decât titlurile.
- Comisia Europeană, februarie 2020. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în baza Regulamentului UE privind lemnul. A constatat că autoritățile naționale nu au putut verifica eficient operatorii și nici aplica sancțiuni adecvate. A mai constatat că neconcordanțele din legislația națională le împiedicau să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În aceeași decizie a ridicat probleme legate de exploatările din siturile Natura 2000.13
- Diferența la recoltă. Diferența dintre cifrele IFN și INS, explicată mai sus, este principalul semnal cantitativ. Mărimea ei depinde de metodă, iar nicio sursă oficială nu atribuie o parte din ea tăierilor ilegale.1,2
- FSC, iulie 2026. Investigația de trei ani nu a găsit dovezi de tăieri ilegale în operațiunile certificate FSC evaluate, dar a găsit puncte slabe în sistemele de raportare.12
- Răspunsul autorităților. SUMAL 2.0 din 2021, harta publică a transporturilor și viitorul SUMAL 3.0 sunt principalele instrumente ale statului. Trasabilitatea la nivel european prin EUDR adaugă un nivel în plus din decembrie 2026.4,5,9
Pentru un cumpărător, concluzia practică este aceeași ca pentru orice origine: cunoașteți-vă furnizorul, întrebați cum se aprovizionează și păstrați documentele.
Cum ne aprovizionăm la SARAL, în nord-estul României
Ce să întrebați când cumpărați fag sau stejar românesc
- Specia, la nivel de specie. Întrebați dacă „stejar” înseamnă Quercus robur, Q. petraea sau cer (Q. cerris), care este alt lemn. La fag cereți Fagus sylvatica.
- Regiunea de origine. Întrebați din ce județ sau ocol silvic provin buștenii. Pentru EUDR, operatorul are oricum nevoie de localizarea parcelei.
- Traseul documentelor. Întrebați dacă furnizorul poate lega livrările de avizele din SUMAL și de APV.
- Certificarea, dacă vă trebuie. Dacă clientul dumneavoastră cere FSC sau PEFC, cereți numărul certificatului furnizorului și verificați-l în baza de date publică. Nu îl presupuneți.
- Cine este operatorul EUDR. Întrebați cine depune declarația privind diligența necesară și cum veți primi numerele de referință.
Despre prețuri și tendințele producției, citiți raportul nostru despre piața europeană a lemnului de foioase.
Întrebări frecvente
Ce suprafață au pădurile României?
Circa 30% din țară. Inventarul Forestier Național (ciclul III, 2020–2025) măsoară 7,05 milioane ha de pădure acoperită cu arbori. INS raportează un fond forestier național, definit legal, de 6,62 milioane ha.1,2
Ce specii domină pădurile României?
Fagul, cu 35,8% din suprafața pădurilor, urmat de rășinoase cu 25,2%, cvercinee cu 18,1%, foioase tari cu 16,4% și foioase moi cu 4,5%.1
Taie România mai mult lemn decât crește?
Nu, potrivit inventarului. Recolta măsurată reprezintă circa 44% din creșterea anuală, iar volumul pe picior la hectar a crescut de la 339,8 la 347,6 m³ între ciclurile II și III.1,3
Mai există tăieri ilegale în România?
Documentele oficiale arată o diferență între estimarea IFN a recoltei și recolta raportată, precum și o constatare a Comisiei din 2020 privind controalele slabe. Ele nu cuantifică tăierile ilegale. Trasabilitatea prin SUMAL 2.0 și EUDR este principalul răspuns.1,2,4,13
Ce este Inventarul Forestier Național (IFN)?
O cercetare statistică a pădurilor României, bazată pe suprafețe de probă dispuse într-o rețea de 4 × 4 km și repetată în cicluri. Ciclul III acoperă anii 2020–2025.1,6
