Cum citiți acest articol: măsurători, inventare și modele
Clima și pădurile produc multe titluri și puține cifre clare. Articolul acesta separă trei tipuri de dovezi. Monitorizarea anuală evaluează în fiecare vară starea acelorași arbori-probă. Inventarele naționale măsoară ce crește, ce se usucă și ce se taie pe o perioadă de circa zece ani. Modelele proiectează unde va fi clima potrivită pentru o specie în anumite scenarii de emisii. Primele două descriu ce s-a întâmplat; al treilea, ce s-ar putea întâmpla dacă ipotezele se confirmă.
Pentru o mare parte din datele observate folosim surse germane, pentru că sunt cele mai detaliate serii publice despre fag și stejar din Europa Centrală. Datele României urmează într-o secțiune separată, iar articolul nostru despre pădurile de foioase ale României prezintă pe larg inventarul forestier.
| Sursa | Tip | Ce măsoară | Rezultatul folosit aici |
|---|---|---|---|
| Monitorizarea stării pădurilor din Germania (WZE) | Observație, anual | Defolierea a 46.531 de arbori-probă pe o rețea de 8 × 8 km | 2025: 38% din fagi, 51% din stejari cu defoliere evidentă |
| Inventarul forestier național al Germaniei (BWI 2022) | Inventar, circa o dată la 10 ani | Suprafață, volum, creștere, recoltare și vătămări | Suprafața molidului −17% față de 2012; foioasele, 47% din fondul productiv |
| Monitorizarea coroanelor ICP Forests | Observație, anual | Defolierea în inventarele naționale ale coroanelor | România 2024: 12,0% din foioase cu defoliere moderată până la puternică |
| Inventarul Forestier Național (IFN III) | Inventar, 2020–2025 | Suprafață, volum, creștere și recoltare | Fag 35,8%, cvercinee 18,1% din suprafața pădurilor |
| Modele de anvelopă climatică | Proiecție pe scenarii | Unde va mai exista clima actuală a unei specii | Anvelopa fagului −58% până la −82% în 2071–2100, într-un studiu |
| Modele de creștere din inele anuale | Proiecție pe scenarii | Creșterea viitoare a fagului | Creștere −20% până la peste −50% până în 2090 |
Sursa: BMLEH (2026), Ergebnisse der Waldzustandserhebung 2025; BMEL/Thünen-Institut (2024), Bundeswaldinventur 2022; Michel et al. (2025), ICP Forests 2025 assessment, online supplement; IFN ciclul III; Illés & Móricz (2022); Martínez del Castillo et al. (2022).
Secetele din 2018–2022: ce s-a întâmplat de fapt
În 2018, Europa Centrală a trecut prin una dintre cele mai severe și mai lungi secete de vară înregistrate. În Austria, Germania și Elveția, temperatura medie a aerului din aprilie până în octombrie a fost cu peste 3,3 °C peste media multianuală și cu 1,2 °C mai mare decât în seceta din 2003. Majoritatea speciilor importante au arătat semne severe de stres hidric, inclusiv căderea timpurie a frunzelor și o mortalitate neobișnuită, iar efectele s-au prelungit în 2019.7
Datele satelitare au pus o cifră pe pierderi. Între ianuarie 2018 și aprilie 2021, Germania a pierdut coronamentul pe 501.000 ha de pădure, cu cele mai mari pierderi în centrul țării, unde unele districte au pierdut până la două treimi din pădurile de rășinoase.8 Al patrulea inventar forestier național al Germaniei a înregistrat apoi calamități, în principal seceta din 2018 și atacul de gândaci de scoarță care a urmat, pe 2,0 milioane ha, adică 19% din fondul productiv.2
Monitorizarea stării pădurilor din Germania: fag și stejar din 2010 încoace
În fiecare iulie și august, echipele de teren din Germania estimează, în trepte de 5%, cât frunziș a pierdut fiecare arbore-probă față de o coroană complet înfrunzită. În 2025, rezultatul național a provenit din 1.889 de puncte de probă pe o rețea de 8 × 8 km. Arborii cu peste 25% pierdere sunt considerați cu „defoliere evidentă” (deutliche Kronenverlichtung).1 Metoda măsoară vitalitatea, nu calitatea lemnului, iar anii cu fructificație abundentă răresc și ei coroanele, așa că un singur an spune puțin. Contează tendința.
Vezi datele
| Anul | Fag | Stejar | Molid | Toate speciile |
|---|---|---|---|---|
| 2010 | 23,3% | 29,6% | 18,7% | 19,1% |
| 2011 | 30,4% | 26,3% | 19,1% | 20,4% |
| 2012 | 24,3% | 29,4% | 19,3% | 19,2% |
| 2013 | 23,6% | 27,0% | 18,8% | 19,3% |
| 2014 | 27,6% | 24,7% | 20,2% | 20,4% |
| 2015 | 23,3% | 24,1% | 20,6% | 20,0% |
| 2016 | 28,6% | 21,4% | 21,0% | 21,2% |
| 2017 | 22,5% | 22,9% | 19,7% | 19,7% |
| 2018 | 25,1% | 25,7% | 21,5% | 22,0% |
| 2019 | 28,6% | 28,2% | 23,9% | 25,1% |
| 2020 | 31,3% | 25,3% | 29,4% | 26,5% |
| 2021 | 28,1% | 26,9% | 29,8% | 25,7% |
| 2022 | 27,5% | 26,1% | 29,6% | 25,9% |
| 2023 | 28,5% | 27,6% | 28,6% | 25,9% |
| 2024 | 28,5% | 29,3% | 27,2% | 25,7% |
| 2025 | 25,6% | 30,1% | 25,2% | 25,2% |
Anii cu fructificație abundentă răresc și ei coroanele, așa că un singur an nu trebuie supraevaluat. Sursa: BMLEH (2026), Ergebnisse der Waldzustandserhebung 2025, table 2. Oak = pedunculate and sessile oak together.
Fagul: mai bine în 2025, dar nu la nivelul de dinaintea secetei
Defolierea medie a fagului a atins un maxim de 31,3% în 2020 și a scăzut la 25,6% în 2025, cea mai mică valoare din 2018 încoace. Ponderea fagilor cu defoliere evidentă a coborât de la 46% în 2024 la 38% în 2025. O parte din îmbunătățire vine dintr-un an slab de fructificație: doar 29% din fagi au rodit în 2025.1 Inventarul notează că fagul prezintă acum vătămări clare din cauza secetei și a căldurii, care nu erau încă vizibile la momentul măsurării suprafețelor de probă.2
Stejarul: specia principală cu cea mai mare defoliere
Stejarul (pedunculat și gorun, evaluați împreună) a avut în majoritatea anilor de după 1990 o defoliere mai mare decât fagul, deși fagul a stat mai rău între 2019 și 2023. În 2025, defolierea lui medie a crescut la 30,1%, cea mai mare dintre speciile principale, iar ponderea cu defoliere evidentă a rămas la 51%.1 Inventarul raportează în unele regiuni atacuri masive ale buprestidului stejarului (Eichenprachtkäfer), cu stejari care se usucă și arborete întregi amenințate.2
Mortalitatea, în schimb, a scăzut. Ponderea arborilor-probă uscați în anul dinaintea inventarului din 2025 a coborât de la 0,86% la 0,3% pentru toate speciile.1 Concluzia raportului este că vitalitatea pădurii nu a revenit la starea de dinainte de 2018–2020, dar ritmul uscărilor noi a încetinit.1
La nivel european: monitorizarea coroanelor ICP Forests
Inventarele naționale ale stării coroanelor din Europa sunt coordonate de ICP Forests, în cadrul convenției ONU privind poluarea atmosferică. Evaluarea din 2025 acoperă datele din 2024. Dintre suprafețele cu cel puțin trei fagi, 37,6% aveau o defoliere medie a fagului de peste 25%; la stejarii din zona temperată ponderea a fost 55,1%.3 Graficul compară trei serii naționale pentru foioase.
Vezi datele
| Anul | Germania | Ungaria | România |
|---|---|---|---|
| 2015 | 29,0% | 21,4% | 13,9% |
| 2016 | 35,7% | 32,5% | 14,2% |
| 2017 | 27,5% | 40,6% | 15,3% |
| 2018 | 37,1% | 46,8% | 15,8% |
| 2019 | 43,6% | 34,3% | 11,2% |
| 2020 | 43,2% | 35,5% | 12,1% |
| 2021 | 37,0% | 47,5% | 11,2% |
| 2022 | 38,0% | 68,3% | 12,4% |
| 2023 | 40,6% | 46,7% | 11,8% |
| 2024 | 41,1% | 47,1% | 12,0% |
Nivelurile diferă între țări și din cauza standardelor naționale; ICP Forests precizează că tendințele din fiecare țară rămân de încredere. Sursa: Michel, A. et al. (eds.) (2025), Forest Condition in Europe: The 2025 Assessment, ICP Forests Technical Report, online supplement, table S2-5.
Nivelurile nu pot fi comparate direct între țări, pentru că echipele naționale folosesc parțial standarde diferite; ICP Forests precizează că asta nu afectează tendințele din fiecare țară.3 Tendințele sunt clare: ponderea din Germania a crescut puternic după 2018 și a rămas ridicată, Ungaria a atins 68,3% în seceta din 2022, iar România a rămas tot timpul între 11 și 16%.
Calamitatea molidului și efectele ei indirecte
Specia care a suferit cel mai mult din cauza secetei a fost molidul, o rășinoasă, nu fagul sau stejarul. Arborii slăbiți au fost atacați masiv de gândacii de scoarță. Recoltarea de lemn din calamități (Schadholz) a Germaniei a atins un maxim de 60,1 milioane m³ în 2020, din care 43,3 milioane m³ din cauza insectelor. Până în 2025 a scăzut al cincilea an la rând, la 12,7 milioane m³.9
Al patrulea inventar forestier german arată rezultatul. Molidul a pierdut 461.000 ha, adică 16,8% din suprafață, între 2012 și 2022, și 16% din volumul pe picior. Pentru prima dată în ultimele decenii, pădurea a eliberat mai mult carbon decât a absorbit: între 2017 și 2022, stocul ei de carbon a scăzut cu 41,5 milioane de tone, adică 3%.2
Pentru cumpărătorii de foioase, efectele sunt indirecte. Ani la rând, exploatarea lemnului din calamități a dominat lucrările din pădure: din iarna 2017/18 s-a tăiat aproape numai lemn de calamitate, iar răriturile din arboretele neafectate au fost amânate.2 Molidul domină încă recoltarea germană. Din cei 57,3 milioane m³ tăiați în 2025, 32,4 milioane m³ au fost molid, brad, duglas și alte rășinoase, față de 9,9 milioane m³ de fag și alte foioase și 1,9 milioane m³ de stejar.9,10 Raportul nostru despre piața foioaselor urmărește ce s-a întâmplat în aceiași ani cu prețul buștenilor de fag și stejar.
Încotro merge pădurea: foioasele câștigă teren
În timp ce molidul s-a restrâns, foioasele s-au extins. Ele acoperă acum 47% din fondul productiv al Germaniei, față de 43% în 2012. Fagul a crescut cu 130.000 ha (7,8%), la 1,8 milioane ha, adică 16,6% din pădure; stejarul cu 119.000 ha (10,6%), la 1,3 milioane ha, adică 11,5%. Inventarul pune creșterea mai ales pe seama transformării active în păduri amestecate, pentru adaptarea la schimbările climatice.2
Pădurea tânără arată în aceeași direcție. Arboretele amestecate acoperă 79% din suprafață, 77% din arborete au două sau mai multe etaje, iar 91% din arborii tineri provin din regenerare naturală, nu din plantare.2 Fagul și stejarul vor avea deci o pondere mai mare în pădurile Europei Centrale, chiar în timp ce ambele arată stres hidric. Aceasta este tensiunea pe care încearcă s-o lămurească modelele.
Ce proiectează modelele pentru fag și stejar
Modelele de distribuție a speciilor leagă locurile în care crește azi o specie de clima de acolo și caută unde va exista acea climă în scenariile viitoare. Sunt utile pentru direcție și slabe la detalii, pentru că lasă deoparte solul, concurența, gospodărirea și capacitatea arborilor de a se adapta. Rezultatele de mai jos sunt proiecții în scenarii precizate, nu prognoze.
Fagul: „câștigător” într-un model, mare pierzător în altul
Un studiu des citat a modelat 12 specii forestiere europene pentru 2061–2080, în trei scenarii de emisii. A încadrat fagul, frasinul, stejarul pedunculat, gorunul și bradul printre „câștigători”, în majoritate specii de final de succesiune, iar mesteacănul, laricele, molidul și pinul silvestru printre „pierzători”. Autorii adaugă că, dacă speciile nu pot migra, majoritatea ar pierde o mare parte din aria favorabilă.5
Un studiu din 2022 bazat pe anvelope climatice a ajuns la alt rezultat pentru fag. Față de 1961–1990, el proiectează că până în 2071–2100 fagul ar putea pierde 58% din anvelopa climatică în scenariul moderat RCP4.5 și 82% în scenariul cu emisii mari RCP8.5. Gorunul pierde 31%, respectiv 48%, stejarul pedunculat 16% și 30%. Cerul câștigă 43% în scenariul RCP4.5, iar stejarul pufos câștigă în ambele scenarii.6
Vezi datele
| Scenariu moderat (RCP4.5) | Scenariu cu emisii mari (RCP8.5) | |
|---|---|---|
| Fag | 42% | 18% |
| Gorun | 69% | 52% |
| Stejar pedunculat | 84% | 70% |
| Gârniță | 71% | 19% |
| Cer | 143% | 94% |
| Stejar pufos | 147% | 159% |
| Molid | 60% | 25% |
Proiecție, nu prognoză: anvelopa climatică arată unde va mai exista clima actuală a speciei, nu unde va crește efectiv specia. Sursa: Illés, G. Z. & Móricz, N. (2022), Climate envelope analyses suggests significant rearrangements in the distribution ranges of Central European tree species, Annals of Forest Science 79:35, table 4.
Creșterea este o întrebare diferită de arealul speciei. Un studiu pe 5.800 de fagi din 324 de locații din tot arealul a găsit scăderi ale creșterii pe suprafețe mari în ultimele decenii. El proiectează scăderi de 20% până la peste 50% până în 2090, în funcție de regiune și scenariu, cu cele mai mari pierderi spre limita sudică a arealului fagului.11
De ce nu sunt de acord modelele
Studiile folosesc metode, date, modele climatice și ipoteze de migrare diferite. Autorii studiului din 2022 arată că un al treilea studiu a proiectat pentru fag pierderi de 56% și 70% în 2061–2080, apropiate de rezultatul lor, și că mai multe studii se așteaptă ca gorunul să producă lemn în continuare chiar și în zone mai uscate, deși cu pierderi de vitalitate.6 Mesajul general rămâne același: fagul și molidul sunt mai expuse decât stejarii, iar stejarii sudici rezistenți la secetă câștigă. Cât de mult și unde rămâne incert.
Ce ar putea însemna economic
Un studiu publicat în Nature Climate Change a estimat că până în 2100, în funcție de scenariu, 21–60% din terenurile forestiere ale Europei (în medie 34%) ar putea deveni potrivite doar pentru un tip de pădure mediteraneană de stejar, cu venituri mici din lemn. Fără contramăsuri, studiul estimează pierderea de valoare a terenurilor forestiere europene la 14–50% din valoarea de azi.12 Este o analiză de scenarii și presupune lipsa unei adaptări eficiente; tocmai această ipoteză încearcă acum să o schimbe proprietarii de păduri.
Adaptarea: arborete amestecate și migrare asistată
Gospodarii pădurilor au două pârghii principale. Prima este amestecul de specii, astfel încât eșecul uneia să nu golească un arboret. Germania sprijină asta prin finanțarea comună a statului federal și a landurilor pentru păduri amestecate rezistente la climă și prin programul federal pentru gospodărirea pădurilor adaptată la climă (Klimaangepasstes Waldmanagement).1
A doua pârghie este proveniența semințelor. „Migrarea asistată” înseamnă plantarea unor proveniențe, sau specii, din regiuni mai calde și mai uscate, acolo unde clima viitoare se așteaptă să semene cu a lor. În UE, comerțul cu semințe și puieți forestieri este reglementat. Noul Regulament (UE) 2026/1392 privind materialul forestier de reproducere a fost publicat în Jurnalul Oficial pe 26 iunie 2026 și înlocuiește directiva din 1999.13 În procesul legislativ, propunerea cerea ca materialul de bază să fie bine adaptat la condițiile climatice și ecologice și permitea statelor membre să întocmească planuri de urgență pentru aprovizionarea cu semințe după fenomene meteo extreme, incendii sau atacuri de dăunători.14 Cât de mult va permite regulamentul, în practică, mutarea proveniențelor între regiuni vor afla proprietarii de păduri pe măsură ce se aplică.
Pentru comerțul cu lemn, important este decalajul în timp. Un fag sau un stejar plantat în 2026 ajunge la dimensiuni de buștean de gater spre sfârșitul secolului. Deciziile luate acum influențează oferta din anii 2080 și de mai târziu, nu din următorul deceniu.
Poziția României: fagul din Carpați, stejarul la câmpie și în dealurile joase
România este o țară a fagului și a stejarului. Potrivit ciclului III al Inventarului Forestier Național (IFN), fagul ocupă 35,8% din suprafața pădurilor, iar cvercineele 18,1%. Fagul crește cu circa 8,7 m³ la hectar pe an, stejarii cu circa 6,3.15 Fagul domină dealurile și munții Carpaților; stejarii, inclusiv cerul și gârnița, cresc mai ales la câmpie și în dealurile joase.
Datele observate de până acum sunt amestecate. Inventarul național al stării coroanelor, raportat la ICP Forests, a găsit în 2024 12,0% din foioase cu defoliere moderată până la puternică, față de 13,9% în 2015.3 O comparație din 2026 între suprafețele de monitorizare din România și Serbia pentru 2020–2024 a găsit în România o defoliere medie de 15–16%, mai multe vătămări ale coroanelor în anii secetoși 2022 și 2024 și cea mai mare defoliere dintre foioase la stejari și plopi, în timp ce fagul s-a dovedit mai rezistent.16
Clima se încălzește repede. Administrația Națională de Meteorologie a raportat 2024 drept cel mai călduros an din istoria măsurătorilor, cu o medie de 12,99 °C, cu 2,72 °C peste media 1991–2020; cei mai călduroși cinci ani din 1900 încoace au fost 2024, 2023, 2019, 2020 și 2022.17 În decembrie 2025, un cercetător de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură a declarat pentru AGERPRES că uscarea arborilor s-a amplificat în 2025. Zonele cele mai afectate s-au mutat din vest, în 2024, în est și sud, în 2025, iar în unele județe volumul arborilor uscați a ajuns la 280.000 m³.4 Acestea sunt declarații, nu încă rezultate de inventar; următoarele evaluări naționale vor arăta cât de mare este efectul.
Rezultatele modelelor de mai sus au o semnificație aparte pentru România. Cerul, frecvent în pădurile de stejar de la câmpie, câștigă spațiu climatic în studiul din 2022 în scenariul moderat, în timp ce gârnița și fagul pierd.6
Ce înseamnă pentru oferta de fag și stejar în următorii 10–30 de ani
Niciun studiu găsit de noi nu prognozează oferta sau prețul lemnului de foioase pentru 2035–2055, iar noi nu încercăm să o facem. Datele susțin în schimb câteva direcții plauzibile, pe care cumpărătorii le pot urmări.
- Mai mult lemn de foioase pe termen lung. Inventarele din Germania arată o pondere tot mai mare a foioaselor, iar arboretele tinere sunt mai amestecate.2 În decenii, asta înseamnă mai mult fag și stejar în oferta de lemn și mai puțin molid.
- Calitate neuniformă pe termen scurt. Arborii afectați de secetă și cei recoltați din calamități ajung pe piață mai devreme decât era planificat. În Germania, lemnul din calamități a reprezentat încă circa 22% din recolta din 2025, după calculul nostru din cifrele oficiale, după recordul din 2020.9 Întrebați cum și când au fost recoltați buștenii.
- Presiune asupra fagului la limita uscată. Cele mai mari scăderi de creștere sunt proiectate la marginile sudice și joase ale arealului fagului.11 Fagul din stațiunile mai înalte din Carpați este mai puțin expus decât cel de la limita lui uscată.
- Stejarul rămâne rar și valoros. Stejarul crește mai încet decât fagul, iar speciile de stejar cele mai valoroase sunt și ele sub stres.1,15 Stejarii mai puțin valoroși, precum cerul, ar putea avea o pondere mai mare în oferta de stejar din sud-estul Europei.6
- Noi utilizări pentru fag. Cu mai puțin molid, produsele de fag încleiat atrag tot mai multă atenție. Articolul nostru despre fagul în construcții prezintă LVL-ul și lemnul lamelar încleiat.
Cum ne aprovizionăm cu fag și stejar la SARAL
Cumpărarea fagului și stejarului într-o climă în schimbare: ce să cereți furnizorului
- Specia și proveniența. Întrebați ce specie și, la stejar, care stejar (pedunculat, gorun, cer) și din ce regiune. Regulamentul UE privind defrișările cere oricum geolocalizarea suprafețelor de recoltare; articolul nostru despre conformitatea EUDR explică detaliile și termenele.
- Data recoltării și depozitarea buștenilor. Buștenii din tăieri de calamitate sau depozitați mult timp pot dezvolta colorații și putregai înainte de debitare. Întrebați când au fost doborâți și cât au așteptat.
- Regulile de sortare. Întrebați ce reguli de clasare se aplică și dacă defectele tipice arborilor stresați, precum nodurile moarte, putregaiul sau colorațiile, sunt limitate.
- Umiditatea și uscarea. Calitatea uscării contează mai mult când materia primă variază. Cereți umiditatea țintă, toleranța și metoda de măsurare.
- Alternative. Întrebați dacă o schimbare de specie, de exemplu de la fag la frasin sau de la un stejar la altul, ar respecta cerințele tehnice, și testați-o înainte să aveți nevoie de ea.
- Certificare și trasabilitate. Cereți mențiunile FSC sau PEFC pe factură, dacă clienții dumneavoastră le solicită, și documentele care urmăresc lemnul până în pădure.
Întrebări frecvente
De ce se usucă fagii în Europa?
Cauza principală în ultimii ani a fost seceta asociată cu căldura, mai ales în 2018–2020, care a afectat transportul apei în arbori și i-a slăbit în fața ciupercilor și insectelor. În Germania, ponderea fagilor cu defoliere evidentă a ajuns la 55% în 2020 și a fost 38% în 2025.1,7 Majoritatea fagilor nu se usucă: mortalitatea pentru toate speciile a fost de 0,3% în 2025. Vitalitatea lor este însă mai scăzută decât înainte de 2018.1
Este stejarul mai rezistent la schimbările climatice decât fagul?
Majoritatea modelelor dau stejarilor perspective mai bune decât fagului, iar stejarii rezistenți la secetă, precum cerul și stejarul pufos, câștigă spațiu climatic.5,6 Starea observată a coroanelor nu arată însă stejarul mai sănătos: în monitorizarea germană din 2025, stejarul a avut cea mai mare defoliere dintre speciile principale.1 Pe termen lung stejarul suportă mai bine seceta, dar acum este și el sub stres.
Sunt afectate de schimbările climatice pădurile de fag ale României?
Inventarul național al coroanelor arată o defoliere a foioaselor de circa 12% în 2024, fără tendință de creștere din 2015.3 Rapoartele din 2024 și 2025 descriu mai multe uscări în unele regiuni, iar 2024 a fost cel mai călduros an înregistrat în România.4,17 Modelele se așteaptă ca fagul să fie cel mai expus la marginea inferioară, mai uscată, a arealului său.11
Vor crește prețurile foioaselor din cauza schimbărilor climatice?
Niciun studiu găsit de noi nu prognozează prețurile foioaselor pe baza efectelor climatice. Ce este documentat este o schimbare a compoziției pădurilor, de la molid spre foioase, și o pierdere proiectată pe termen lung a valorii terenurilor forestiere, dacă pădurile nu sunt adaptate.2,12 Prețurile depind și de cerere, energie și comerț, pe care le urmărește raportul nostru de piață.
Ce este Waldzustandsbericht?
Este raportul anual al Germaniei despre starea pădurilor, publicat de ministerul federal al agriculturii și calculat de Institutul Thünen. Din 1984 măsoară defolierea coroanelor pe o rețea națională de arbori-probă. Raportul din 2025 a găsit o defoliere medie de 25,2% pentru toate speciile.1
