Ce este modificarea lemnului și ce nu este
Modificarea lemnului schimbă chiar peretele celular, astfel încât lemnul absoarbe mai puțină apă și nu mai este hrană pentru ciuperci. Asta o deosebește de tratamentul cu conservanți, care adaugă un biocid ce trebuie să rămână în lemn ca să funcționeze. O scândură modificată poate fi tăiată, rindeluită și profilată fără să se descopere un miez netratat, pentru că schimbarea străbate toată secțiunea.1,2
Pe piață există trei familii de procese. Modificarea termică folosește doar căldura și este de departe cea mai răspândită. Acetilarea pune lemnul să reacționeze cu anhidridă acetică, iar furfurilarea umple pereții celulari cu o rășină obținută din alcool furfurilic. În Europa, lemnul modificat termic este descris de CEN/TS 15679, o specificație tehnică ce definește produsul și caracteristicile lui pentru utilizări interioare și exterioare precum placări, pardoseli, terase, tâmplărie și mobilier. În octombrie 2026 documentul este încă o specificație tehnică din 2007, nu un standard EN propriu-zis, iar pentru utilizările portante trimite la standardele de structuri.5
Cum funcționează modificarea termică: căldură, abur și foarte puțin oxigen
Toate procesele termice încălzesc lemnul mult peste temperaturile de uscare, ferindu-l de oxigen, astfel încât lemnul se transformă chimic fără să ardă. Sinteza lui Sandberg, Kutnar și Mantanis plasează domeniul de lucru peste 160 °C și prezintă procesele industriale după temperatură, durată și mediul care protejează lemnul.1
- ThermoWood (Finlanda): 185–215 °C, în flux continuu de abur la presiune atmosferică, 30–70 de ore cu tot cu încălzire și răcire.
- Plato (Țările de Jos): o etapă hidrotermică la 150–180 °C în abur saturat, urmată de o etapă de tratare la 170–190 °C în aer încălzit.
- Retification și Le Bois Perdure (Franța): 160–240 °C în azot, cu cel mult 2% oxigen, respectiv 200–230 °C în abur.
- Tratamentul în ulei (Germania): 180–220 °C în ulei vegetal fierbinte.
- Termovid (Italia): 160–220 °C la presiune redusă.
Procesul ThermoWood în trei faze
ThermoWood este procesul cel mai bine documentat, așa că îl luăm ca exemplu. În faza 1, camera este încălzită rapid la 100 °C și apoi treptat până la temperatura de tratament; pe parcurs, lemnul se usucă până la umiditate zero. În faza 2, temperatura este menținută, pentru rășinoasele nordice din clasa Thermo-D la 212 °C. În faza 3, pulverizarea cu apă răcește șarja, iar aburul readuce umiditatea lemnului la 4–7%, ca să poată fi prelucrat din nou. Un sistem de comandă limitează treptele de temperatură ca lemnul să nu crape, cu setări pentru fiecare specie și dimensiune.2
ThermoWood are două clase de produs. Thermo-S (stabilitate) tratează rășinoasele la 190 °C și foioasele la 185 °C. Thermo-D (durabilitate) tratează rășinoasele și foioasele frasin, ayous și frake la 212 °C, fiecare cu o toleranță de ±3 °C.2
Ce face căldura cu peretele celular
Lemnul este alcătuit din celuloză (40–50%), hemiceluloze (25–35%), lignină (20–30%) și câteva procente de substanțe extractibile. Hemicelulozele se descompun primele, între 200 și 260 °C; celuloza, între 240 și 350 °C. Pe măsură ce lemnul se încălzește, din hemiceluloze se formează acid acetic, care le accelerează descompunerea. Rezultatul este un perete celular cu mai puține grupări hidroxil, cele care atrag apa, și cu mai puțin din materialul cu care se hrănesc ciupercile. Foioasele conțin mai multe hemiceluloze decât rășinoasele, așa că reacționează mai ușor.2
Aceeași chimie scade pH-ul. Lemnul ThermoWood are un pH de circa 4, față de 4,5–5 la lemnul netratat. Asta contează pentru finisaje și pentru elementele metalice de fixare, cum arătăm mai jos, la prelucrare.2
Ce se schimbă: umiditate, umflare, culoare și greutate
Avantajul principal este că lemnul absoarbe mai puțină apă. În medie, modificarea termică înjumătățește aproximativ umiditatea de echilibru, adică nivelul la care se stabilizează lemnul într-un anumit climat, și reduce corespunzător umflarea și contragerea.1 Măsurătorile VTT pe molid tratat la 220 °C au arătat o umiditate de echilibru înjumătățită, cu o diferență tot mai mare la umiditate ridicată a aerului. Cum ciupercile care degradează lemnul au nevoie de o umiditate a lemnului de peste circa 20%, producătorii subliniază că lemnul termotratat rămâne mult sub acest prag la orice umiditate a aerului.2
Din același proces decurg și alte schimbări.
- Mai ușor. Pierderea de masă poate ajunge la circa 20%, în funcție de proces.1 În testele ThermoWood, densitatea frasinului a scăzut de la 625 kg/m³ la 554 kg/m³ în clasa Thermo-D.2
- Mai mic. O scândură nominală de 25 × 125 mm iese cu circa 3% mai mică, la 24 × 121 mm, pentru că lemnul este uscat aproape complet.2
- Maro în toată masa. Culoarea străbate toată piesa, așa că o suprafață rindeluită sau tăiată arată la fel ca fața. La soare, scândurile neprotejate devin gri, ca orice lemn.2
- Izolează mai bine. Rășinoasele nordice termotratate conduc căldura cu 20–25% mai puțin decât lemnul netratat.2
- Miros, dar emisii mai mici. Lemnul tratat are un miros de afumat. VTT a măsurat compuși organici volatili totali de 1.486 µg/m²h la pinul netratat, 828 după tratament la 180 °C și 235 după tratament la 230 °C.2
Cât se pierde din rezistență
Căldura care îndepărtează hemicelulozele face lemnul și mai casant. Literatura de specialitate este de acord asupra direcției: rezistența la încovoiere scade, rigiditatea se schimbă puțin, iar rezistența la șoc și duritatea scad.1 Manualul ThermoWood dă cifre pentru frasin, măsurate pe epruvete mici fără defecte, după DIN 52186. Frasinul netratat a avut o rezistență la încovoiere de 112 N/mm². După tratamentul Thermo-S a avut 106,9 N/mm², după Thermo-D 90,6 N/mm², iar după tratament la 220 °C 75,9 N/mm². Modulul de elasticitate a rămas la nivelul lemnului netratat sau ușor peste.2
Vezi datele
| Thermo-S (185 °C) | Thermo-D (212 °C) | 220 °C | |
|---|---|---|---|
| Densitate | 90% | 89% | 84% |
| Rezistența la încovoiere | 95% | 81% | 68% |
| Modulul de elasticitate | 112% | 110% | 107% |
| Duritate Brinell (radial) | 88% | 79% | 73% |
Referința netratată: 625 kg/m³, rezistență la încovoiere 112,0 N/mm², modul de elasticitate 12.056 N/mm², duritate Brinell 35,13 N/mm². Sursa: International ThermoWood Association (2021), ThermoWood Handbook, tables 5, 6 and 9 (bending and stiffness to DIN 52186 on 20 × 20 × 360 mm specimens; hardness to EN 1534).
Alte rezistențe scad și mai mult. În testele raportate de producători, rezistența la încovoiere prin șoc a molidului tratat la 220 °C a scăzut cu circa 25%, iar rezistența la despicare a molidului, pinului și mesteacănului cu 30–40%. Rezistența la forfecare a scăzut cu până la 40% după tratament la 230 °C. Rezistența la compresiune paralel cu fibrele, în schimb, nu a scăzut.2
Regula practică este limpede. ThermoWood nu se vinde ca lemn clasificat pentru rezistență, iar producătorii spun că nu trebuie folosit în structuri portante.2 Un studiu elvețian pe fag termotratat produs industrial a ajuns la o concluzie asemănătoare: majoritatea rezistențelor au scăzut semnificativ, rigiditatea nu, materialul s-a rupt casant și cu o mare dispersie, iar autorii nu au recomandat fagul puternic tratat pentru utilizări structurale generale.6 Pentru piese de mobilier asta înseamnă secțiuni generoase, atenție la cepurile subțiri și la fibra scurtă și fără lemn termotratat în piesele care preiau șocuri, cum sunt picioarele de scaun.
Durabilitatea: de la clasa 5 la clasa 2 după EN 350
EN 350 încadrează durabilitatea naturală a lemnului față de ciupercile care îl degradează în cinci clase, de la 1 (foarte durabil) la 5 (nedurabil). Testele de laborator din spatele ei includ CEN/TS 15083-1, pentru bazidiomicete, și CEN/TS 15083-2, pentru putregaiul moale din sol.7 EN 335 definește clasele de utilizare, de la 1 (interior, uscat) la 5 (în apă de mare).8
Frasinul și fagul netratate sunt în clasa 5. Manualul ThermoWood încadrează frasinul, pinul și molidul Thermo-D în clasa de durabilitate 2, potrivită pentru clasa de utilizare 3: în exterior, expus intemperiilor, dar fără contact cu solul, ca la placări și construcții de grădină. Produsele Thermo-S sunt în clasa 3, pentru utilizare sub acoperiș, de exemplu saune și mobilier de exterior acoperit. Manualul nu recomandă niciun produs ThermoWood pentru contact direct cu solul sau cu apa.2
Cercetările independente arată cât de mult depinde rezultatul de intensitatea tratamentului. Într-un studiu francez pe frasin (Fraxinus excelsior) tratat la 170–228 °C, doar tratamentele de peste 215 °C, cu o pierdere de masă de circa 20%, au atins nivelul „durabil” sau „foarte durabil” în testul în sol. Testele de laborator cu ciuperci de putrezire au dat clase puțin mai bune decât testul în sol, iar niciun tratament nu a protejat frasinul împotriva termitelor.9 Pentru cumpărător, asta înseamnă că o declarație de durabilitate valorează cât nivelul tratamentului și testul din spatele ei.
Față de insectele obișnuite în Europa, producătorii raportează o rezistență bună: testele au arătat că ThermoWood rezistă la croitori (cerambicide), la cariul mobilei și la gândacul Lyctus brunneus.2
Frasin, fag sau stejar termotratat?
Nu toate foioasele câștigă la fel din tratamentul termic. Frasinul este foiosul cel mai des tratat termic în Europa. Structura lui deschisă preia tratamentul uniform, culoarea maro îi vine bine, iar ghidul nostru despre frasin explică de ce frasinul netratat își are locul în interior. Manualul ThermoWood îl include în ambele clase și dă pentru el cele mai complete date.2
Fagul este un candidat pentru că este abundent și ieftin, iar netratat este în clasa 5, cum arată ghidul nostru despre fag. Conținutul ridicat de hemiceluloze îl face să reacționeze puternic, iar studiul structural de mai sus arată cât de casant devine fagul tratat intens.6 Fagul termotratat merge pentru terase, placări și accesorii, unde rezervele de rezistență sunt mari; nu este materialul potrivit pentru piese structurale sau supuse la șocuri.
Duramenul de stejar este deja durabil fără tratament. Căldura îi schimbă culoarea și stabilitatea, dar câștigul de durabilitate contează mai puțin decât la frasin sau fag, iar datele ThermoWood publicate nu acoperă stejarul. Dacă cumpărați stejar termotratat, întrebați ce urmărește tratamentul și pe ce test se bazează clasa declarată.
Lemnul acetilat: Accoya
Acetilarea pune lemnul să reacționeze cu anhidridă acetică, care înlocuiește în peretele celular grupările hidroxil, cele care atrag apa, cu grupări acetil și lasă ca produs secundar acid acetic. Accoya, principalul produs comercial, ajunge la un spor de masă prin acetilare de circa 20%, iar umflarea și contragerea scad cu 70–80% față de lemnul netratat. Speciile folosite sunt pinul radiata și arinul.1
Fișa tehnică a producătorului pentru Accoya din pin radiata dă aceste valori:3
- Durabilitate: clasa 1 după EN 350. Producătorul declară că a obținut clasa 1 atât în testul scurt de laborator, cât și în testele de teren de lungă durată.3,10
- Umiditate: umiditate de echilibru de 3–5% la 65% umiditate relativă și 20 °C.
- Variații dimensionale: din stare umedă în stare anhidră, 0,7% radial și 1,5% tangențial. Același ghid dă 3,4% și 7,9% pentru pinul radiata netratat.3,10
- Densitate: în medie 510 kg/m³, într-un interval de 400–600 kg/m³.
- Rezistență: calitatea A1 este clasificată C22, iar A2 C16, așa că, spre deosebire de ThermoWood, Accoya sortat poate fi folosit structural.
- Garanție: 50 de ani deasupra solului, 25 de ani în contact cu solul și cu apa dulce.10
Accoya conține puțin acid acetic rezidual, în medie cel mult 1,0% conform controlului de calitate al producătorului, iar lemnul ud are un pH de 4–5,5. Producătorul recomandă elemente de fixare din oțel inoxidabil conform EN 10088-1, de exemplu A2 sau A4, și precizează că oțelul zincat și aliajele de zinc nu sunt rezistente la coroziune în contact cu el. La încleiere, adezivii PU, EPI, epoxidici și PRF dau cele mai bune rezultate, rezultatele cu PVAc variază mult, iar adezivii MUF trebuie evitați.3,10
Lemnul furfurilat: Kebony
Furfurilarea impregnează lemnul cu alcool furfurilic, un lichid obținut din deșeuri agricole precum trestia de zahăr și știuleții de porumb, și îl transformă într-un polimer în interiorul peretelui celular. La o încărcare moderată, de 30–35% spor de masă, lemnul ajunge în clasa de durabilitate 1. Devine mai dur și mai rigid, dar și mai casant, cu o rezistență mai mică la șoc.1
Fișa tehnică pentru Kebony Clear, din pin radiata, îl compară cu lemnul netratat: densitate 670 față de 480 kg/m³, duritate Brinell 4,2 față de 2,5, umflare tangențială maximă din uscat în umed 4% față de 8% și clasa de durabilitate 1 față de 5, pentru clasa de utilizare 3, deasupra solului.4 Kebony Character este din pin silvestru și conține duramen netratat. Alburnul lui ajunge în clasa 1–2, duramenul rămâne în clasa 3, iar producătorul recomandă să nu fie despicat sau prelucrat suplimentar, pentru că astfel se descoperă lemn netratat.11
| Termotratat (ThermoWood Thermo-D) | Acetilat (Accoya) | Furfurilat (Kebony Clear) | |
|---|---|---|---|
| Proces | Căldură la 212 °C în abur, fără chimicale | Reacție cu anhidridă acetică | Impregnare cu alcool furfurilic, polimerizat în lemn |
| Specii | Pin, molid, frasin, ayous, frake | Pin radiata | Pin radiata |
| Clasa de durabilitate EN 350 | 2 | 1 | 1 |
| Densitate | Mai mică decât netratat (frasin: 554 față de 625 kg/m³) | 510 kg/m³ în medie | 670 kg/m³ (netratat: 480) |
| Variații dimensionale | Umiditate de echilibru aproape înjumătățită | Din umed în anhidru: 0,7% radial, 1,5% tangențial | Umflare tangențială max. 4% (netratat: 8%) |
| Rezistență | Mai mică; nu pentru elemente portante | Clasificat A1 = C22, A2 = C16 | Mai dur, dar mai casant |
| Elemente de fixare | Oțel rezistent la acizi sau inox | Inox A2 sau A4 | Conform indicațiilor producătorului |
Sursa: International ThermoWood Association (2021), ThermoWood Handbook; Accsys (2020), Accoya data sheet and Wood Information Guide V3.9; Kebony Norge (2022), product data sheet Kebony Clear; Sandberg, Kutnar & Mantanis (2017).
Unde se folosește lemnul modificat și unde nu
Manualul ThermoWood indică lambriuri interioare, pardoseli, amenajări, mobilier și încăperi umede ca utilizări pentru toate clasele. Clasa Thermo-D adaugă placări exterioare, terase, mobilier de grădină, obloane, garduri și pergole.2 Grosimile minime recomandate sunt 19 mm pentru placări exterioare, 26 mm pentru terase, 14 mm pentru lambriuri interioare și 26 mm pentru parchet masiv.2
- Placările și terasele sunt piața principală. Articolul nostru despre lambriu și placări din lemn explică fațadele ventilate și de ce o scândură termotratată are nevoie de propria clasificare la foc.
- Saunele folosesc scânduri Thermo-S; manualul recomandă ulei mineral pentru pereții, tavanele și băncile de saună.2
- Ferestrele și ușile profită de variațiile dimensionale mici și de conductivitatea termică mai redusă. Pentru rame portante se califică doar materialul clasificat pentru rezistență, cum este Accoya sortat.2,3
- Nepotrivit: elemente structurale din ThermoWood, contact cu solul sau cu apa pentru ThermoWood și orice piesă care trebuie să preia șocuri.2
Modificarea nu face lemnul rezistent la foc. Accoya este în Euroclasa D, ca majoritatea rășinoaselor.3 Cu tratament ignifug, ThermoWood poate ajunge la clasa C sau B, cel mult B-s1,d0.2
Prelucrarea lemnului termotratat: tăiere, încleiere, finisare și fixare
Prelucrare și depozitare
Lemnul termotratat se prelucrează ca o esență tare și casantă. Pânzele cu dinți fini limitează ciupirea muchiilor, valțurile de avans de la rindea au nevoie de presiune mai mică, iar frezarea contra fibrei rupe ușor. Praful este fin și uscat, așa că exhaustarea trebuie să fie eficientă, iar masca de protecție este obligatorie.2 Depozitați scândurile uscat, orizontal și ridicat de la sol și lăsați-le timp să ajungă la umiditatea locului de montaj: zile în interior, săptămâni sau luni în exterior, iarna.2
Încleiere
Lemnul termotratat absoarbe apa încet. La adezivii PVAc, conținutul de apă al adezivului trebuie ținut scăzut, iar timpii de presare și de uscare pot fi mai lungi. Adezivii poliuretanici monocomponenți se întăresc cu umiditate, așa că la lemnul termotratat foarte uscat suprafețele pot avea nevoie de umezire. Adezivii pe bază de rezorcină (RF) și EPI au dat și ei rezultate bune.2 Ghidul nostru despre adezivii pentru lemn tratează pe larg aceste familii de adezivi.
Finisare
Variațiile dimensionale mici ajută finisajele să țină, dar aciditatea și absorbția redusă fac ca unele produse, mai ales unele pe bază de apă, să adere slab. Șlefuirea cu granulația P100 sau periajul suprafeței pot îmbunătăți aderența. Manualul nu recomandă uleiul de in, pentru că poate favoriza mucegaiul, și recomandă sigilarea capetelor.2 Comparația noastră între ulei și lac prezintă opțiunile pentru lemnul de esență tare netratat.
Fixare
Pentru că lemnul este acid, manualul ThermoWood cere elemente de fixare din oțel rezistent la acizi sau inoxidabil. Rezistența la smulgerea șuruburilor depinde mai mult de densitate decât de tratament, iar în materialul mai ușor găurile prealabile mai mici au dat rezultate mai bune.2 Pentru lemnul acetilat, regulile producătorului sunt mai stricte, cum am arătat mai sus.10
Piața: cât lemn modificat se produce
O sinteză din 2020 a estimat producția mondială de lemn modificat termic la 1,11 milioane m³ pe an, de lemn acetilat la 120.000 m³ și de lemn furfurilat la 45.000 m³, plus circa 330.000 m³ din procese pe bază de rășini și altele: în total, după calculul nostru, circa 1,6 milioane m³.12
Membrii International ThermoWood Association își publică anual producția. Aceasta a crescut de la 18.799 m³ în 2001 la 312.267 m³ în 2025, cu 9,5% mai mult decât în 2024. În 2025, 74% a mers în alte țări UE decât Finlanda, 94% s-a produs în clasa Thermo-D, iar pinul și molidul au reprezentat 84% din materia primă. Alte specii, printre ele frasinul, ayous și frake, au însumat 47.465 m³; frasinul a fost un sfert din acest grup.13
Vezi datele
| Anul | Producția ThermoWood |
|---|---|
| 2001 | 18.799 m³ |
| 2002 | 24.605 m³ |
| 2003 | 25.797 m³ |
| 2004 | 34.968 m³ |
| 2005 | 41.607 m³ |
| 2006 | 63.919 m³ |
| 2007 | 83.791 m³ |
| 2008 | 84.273 m³ |
| 2009 | 87.308 m³ |
| 2010 | 93.734 m³ |
| 2011 | 115.394 m³ |
| 2012 | 119.570 m³ |
| 2013 | 132.008 m³ |
| 2014 | 147.662 m³ |
| 2015 | 159.333 m³ |
| 2016 | 179.507 m³ |
| 2017 | 193.728 m³ |
| 2018 | 209.111 m³ |
| 2019 | 220.186 m³ |
| 2020 | 236.935 m³ |
| 2021 | 249.642 m³ |
| 2022 | 246.335 m³ |
| 2023 | 230.378 m³ |
| 2024 | 285.305 m³ |
| 2025 | 312.267 m³ |
Doar producția membrilor; alte procese termice nu sunt incluse. Cumulat 2001–2025: 3.596.161 m³. Sursa: International ThermoWood Association, ThermoWood production statistics 2025.
Nu am găsit o serie publică de prețuri, de încredere, pentru foioasele termotratate, așa că articolul nu citează prețuri. De regulă, prețul este dat de cheresteaua brută, de tratamentul mare consumator de energie, de pierderile de masă și de dimensiune din cameră și de calitate. Cereți oferte pe m³ de produs finit, rindeluit, nu pe m³ de cherestea brută.
Cum abordăm lemnul pentru exterior și lemnul modificat la SARAL
Cum specificați lemnul termotratat: ce să cereți furnizorului
- Procesul și clasa. Ce proces (ThermoWood, alt proces termic, acetilare, furfurilare) și, la modificarea termică, ce clasă și ce temperatură maximă: Thermo-S sau Thermo-D, 185, 190 sau 212 °C.
- Specia și proveniența. Frasinul, fagul, pinul și molidul se comportă diferit; cereți specia în documentele de livrare.
- Clasa de durabilitate și baza ei. Clasa după EN 350 și dacă provine din teste de laborator (CEN/TS 15083) sau de teren, pentru ce clasă de utilizare (EN 335).
- Date mecanice. Rezistența la încovoiere, la șoc și duritatea, comparate cu lemnul netratat. Lemnul termotratat nu este clasificat pentru rezistență decât dacă furnizorul afirmă și poate documenta asta.
- Umiditatea la livrare, de regulă 4–7% la ThermoWood, și toleranțele dimensionale după tratament.
- Clasificarea la foc pentru produsul și finisajul concret, dacă proiectul are cerințe de securitate la incendiu.
- Elementele de fixare, adezivul și finisajul testate de producător cu produsul respectiv.
- Controlul calității. Dacă producția este auditată de o terță parte; producătorii ThermoWood sunt auditați cel puțin o dată pe an.2
Întrebări frecvente
Care sunt dezavantajele lemnului termotratat?
Este mai casant decât lemnul netratat: rezistența la încovoiere scade, iar cea la șoc și la despicare scad cu aproximativ un sfert până la două cincimi. Nu este pentru structuri portante sau contact cu solul, devine gri la soare fără finisaj, aciditatea lui cere elemente de fixare din inox, iar unele finisaje aderă mai slab.1,2
Este frasinul termotratat bun pentru terasă?
Frasinul Thermo-D are clasa de durabilitate 2 și se potrivește pentru clasa de utilizare 3, în exterior deasupra solului, ceea ce include terasele. Folosiți scânduri de cel puțin 26 mm grosime, țineți-le ridicate de la sol, cu aerisire dedesubt, și folosiți șuruburi din inox.2
Trebuie uleiat lemnul termotratat?
În exterior se recomandă un finisaj care protejează de UV, umezeală și eroziune și păstrează culoarea maro; fără el, lemnul devine gri-argintiu. Evitați uleiul de in, care poate favoriza mucegaiul, și sigilați capetele.2
Cât rezistă lemnul termotratat?
Depinde de clasă și de utilizare. Produsele Thermo-D au clasa de durabilitate 2, adică durabil, pentru utilizare deasupra solului.2 Accoya, lemn acetilat, are garanția producătorului de 50 de ani deasupra solului și 25 de ani în contact cu solul.10 La produsele termice, întrebați furnizorul ce durată de viață sau garanție se aplică pentru clasa dumneavoastră de utilizare.
Este lemnul termotratat același lucru cu lemnul de paleți tratat termic?
Nu. Tratamentul termic ISPM 15 pentru ambalajele din lemn cere doar ca miezul lemnului să ajungă la 56 °C timp de 30 de minute, pentru a distruge dăunătorii. Modificarea termică are loc la 160–230 °C și schimbă chimia lemnului.1,14
